de vreo luna jumate am reaparut cu un blog personal. adresa este:

www.1969.ro

de pe anuntatul album heligoland, cu un feature de mare senzatie, hope sandoval

MASSIVE ATTACK Paradise Circus (feat Hope Sandoval)

fara cuvinte

jose gonzalez s-a nascut in suedia din parinti argentinieni. intr-un orasel micut, in care dupa cum spunea si el, ploua multicel dar vara este frumos.

primul album, veneer, apare in 2003. putin peste 30 de minute de frumusete pura. in ciudata calitatii sale, albumul trece neobservat. insa... sony face reclama pentru gama bravia pe heartbeats. un clip cu multe baloane colorate intr-un contrast izbitor cu vocea sfasietoare. discul este relansat in 2005 in europa si 2006 in state si are vanzari excelente de 700000 de exemplare.

tot pe primul album gasim si crosses. varianta curata, de o simplitate uluitoare. aceeasi piesa este reluata de zero 7 pe albumul the garden. diferenta este mare, alta imbracaminte, lucrurile nu mai sunt atat de simple.

Jose Gonzalez - Crosses

discul doi, continua in mare parte lucrarea din primul. in our nature contine printre altele un depresiv cover dupa teardrop. combinatia de chitara clasica cu vocea lui gonzalez este pur si simplu tulburatoare. creaza o presiune nemarginita. vocea iti ajunge in creier, este o chimie nebanuita. la fel ca transmitarea unui impuls nervos care se realizeaza prin mecanisme chimice.

pe 5 decembrie la the ark, jose gonzalez canta pentru prima data in romania. evenimentul este produs de one event.

"Concertul JAY-JAY JOHANSON programat sa aibe loc la Hala in data de 2 octombrie se amana pentru data de 4 decembrie 2009 si va avea loc intr-o noua locatie, The ARK, situat in Calea Rahovei nr.196A, sector 5 Bucuresti.

The ARK – Bursa Marfurilor Creative este un spatiu unic, o punte intre noul si vechiul Bucuresti. Este o cladire monument construita la sfarsitul secolului 19 si a fost recent redeschisa publicului dornic de conferinte, expozitii, targuri si concerte, toate concepute cat sa deschida noi oportunitati de expunere a noilor forme de expresie artistica sau a marfurilor creative.

 
Biletele pentru concertul JAY-JAY JOHANSON achizitionate pana la aceasta data raman valabile. Cei care au achizitionat deja bilete si care doresc sa-si recupereze contravaloarea acestora, o pot face de la punctele de vanzare de unde au fost cumparate.

Biletele pentru concertul din data de 4 decembrie costa 60 RON si pot fi procurate online de la MyTicket.ro, din reteaua Diverta, Magazinele Muzica si Off The Record, Librariile Carturesti, precum si din Cluburile Control si Fire."

concertul este produs de one event.

m-am tot gandit la stilul lui johanson. nu am gasit unul clar. asa ca mi-am zis sa-i zic "romantza electronica".

enjoy...

revista les inrockuptibles publica un clasament al celor mai piratate seriale tv. si face si niste comentarii pe baza acestui top.

Séries télé : les vrais chiffres du piratage

Une étude sur le téléchargement illégal des séries pourrait faire paniquer l’industrie télé. (photo: Heroes, série la plus téléchargée au monde)

TOP 10 DES SÉRIES PIRATÉES Saison 2008-2009, en millions de téléchargements

1. Heroes : 54, 6

2. Lost : 51,1

3. 24 : 34,1

4. Prison Break : 29,3

5. Dr House : 26,3

6. Fringe : 21,4

7. Desperate Housewives : 21,4

8. Grey’s Anatomy : 19,9

9. Gossip Girl : 19,7

10. Smallville : 19,6

Source : Institut Big Champagne

Et le gagnant est… Heroes. En baisse d’audience depuis deux saisons, la série SF de Tim Kring rafle une palme à double tranchant, celle de la plus téléchargée au monde. Un classement sérieusement établi par la société Big Champagne  a été rendu public lors du Festival international de télévision d’Edimbourg, fin août. A l’image de ce numéro un, on y trouve la confirmation que le public qui télécharge, plus jeune que celui restant fidèle à 100 % à la télévision, apprécie les séries de genre (quatre fictions SF dans le top 10) et privilégie les buzz générationnels.

Exemple type : Gossip Girl. La série de Josh Schwartz et Stephanie Savage peine à dépasser les 3 millions de spectateurs lors de ses diffusions sur la chaîne CW et n’appartient même pas aux vingt séries les plus regardées chaque semaine. Elle figure cependant dans ce classement, ce qui semble logique au vu de son statut dans la pop culture. Une explication plausible au fait que le show n’ait pas été sacrifié par son diffuseur. Et de l’eau apportée au moulin de ceux qui estiment que la définition d’une série à succès a changé.

Parmi les chiffres dévoilés par l’enquête, on apprend que seuls 47% des téléchargements ont lieu aux Etats-Unis. Le phénomène s’avère donc largement mondial… et totalement décomplexé. Les séries étant rarement diffusées à l’étranger au même moment que leur diffusion originale, la sensation de ne pas commettre d’acte illégal domine chez une population qui hésite parfois davantage à télécharger des films (le plus partagé sur les sites de Torrents depuis douze mois, Watchmen, émarge à 16,9 millions). “Il s’agit d’une forme de piratage considérée comme socialement acceptable, a expliqué Eric Garland, qui a dirigé l’enquête. Un piratage “casual”. Mais il remplace effectivement les heures passées devant la télévision.” Au point de menacer l’équilibre de l’industrie télé comme il l’a fait pour celle du disque ? “Il y aura beaucoup de transformations, annonce Garland, mais inutile de tirer la sonnette d’alarme. L’effet du téléchargement illégal sur la télé et le cinéma sera très différent.”

Interrogé à Edimbourg, Will Page, un économiste spécialiste de ces questions, met l’accent sur la VOD et ses suites. Et refuse tout alarmisme. “Il est important de tirer des leçons de ce qu’a traversé le business de la musique, sans penser uniquement à ce que l’on peut perdre, mais aussi à ce que la distribution de contenu numérique peut apporter dans le futur.” Une chose est sûre au vu des chiffres faramineux publiés : le public existe !

massive attack se afla in turneu.

iar asta este set-list-ul de acum 2 zile de la brixton academy:

1. Hartcliffe Star
2. Babel
3. 16 Seeter
4. Risingson 
5. Red Light
6. Future Proof 
7. Teardrop
8. Psyche
9. Angel 
10. Safe From Harm 
11. Inertia Creeps
12. Encore:
12. Splitting The Atom (with Damon Albarn) 
13. Saturday Never Comes (with Damon Albarn) 
14. Unfinished Sympathy
15. Marakesh
16. Encore 2:
16. Karmacoma

billy corgan a reluat diligentele si a reformat smashing pumpkins.

noul album se numeste teargarden by kaleidiscope. corgan il defineste ca o intorcere la inceputurile psihedelice ale grupului. materialul contine 44 de piese, iar trupa il ofera GRATUIT. in momentul de fata sunt in lucru 4 piese. tot "albumul" va aparea progresiv pe net.

the firm - radioactive

trupa are oarecum statut de supergrup. prezenta lui paul rogers si jimmy page confirma treaba asta. cu toate astea succesul a fost moderat cu taota difuzarea masiva pe mtv si cu toata aparitia lui page in clipul de promovare.

steely dan - do it again

trupa de jazz rock, se mai simt si unele influente soul. piesa a fost primul lor single, este din 72 si are 2 variante. cea de single este mult cosmetizata fata de cea de album. durata este mai mica si s-au facut si niste mici retusuri pe intro si outro.

america - sister golden hair

cantecul asta a aparut in prima jumate a anilor 70. a fost number one in usa. piesa a generat controverse in critici in cercurile mai conservatoare, din cauza subiectului atins. un tip care care nu-si poate face curaj s-o ceara in casatorie pe iubita sa, cu toate ca o iubeste. el ar face o pledoarie pentru dragostea sa si pentru trait impreuna insa nu este pregatit pentru altar.

peter gabriel - in your eyes

daca este sa privim cronologia pieselor pe single ale lui gabriel, in your eyes vine intre sledhammer si red rain. dar numai in state, pentru ca-n europa nu a fost lansata pe single. cu toate asta gabriel are o slabiciune aparte pentru piesa (una dintre cele mai frumoase cantece de dragoste). ea a incheiat fiecare show din secret world tour. aici am gasit o varianta puternic africanizata, poate nu in cel mai fericit mod posibil.

david bowie - rebel, rebel

rebel rebel pune capat unei perioade muzicale a lui bowie: cea glam rock. incepe cu un rif excelent de chitara si cu doua versuri frapante: "ai bagat-o pe ma-ta in galeata/ de nu stie daca esti baiat sau fata" (in original: "You got your mother in a whirl / She's not sure if you're a boy or a girl")

fetele astea-s din nord. din nacka, o suburbie a stockholm-ului. 5 fete, numele trupei fiind inspirat de o piesa led zeppelin.

un singur album, plin de piese de un pop sublim si cursiv... pe 2 octombrie le vedem in club control.

simplu, cald, uman, firesc...

expresia din titlu nu-mi apartine. a venit adusa de vant, stand la o cafea la plazza.

de shukar collective sunt legat emotional. pe electronici ii cunosc de multa vreme iar tiganii m-au cucerit, datorita povestii rezultata din inregistrarea primului disc. malademna s-a rotit in fm prima data la rfi. a starnit repulsii, a fost catalogata drept manea, mi s-a spus ca este o subspecie. a ramas in playlist.

una dintre cele mai bune povesti puse pe video, una care reuseste sa transmita, sa te faca partas.

shukar collective ft sorin de la TM - aftershoxx

melanj fabulos de lautarie cu traditional.

din nou, rfi singurul radio care a difuzat (intr-o inconstienta nebuna) piesa. e drept doar noaptea. de fapt, de asta se si vorbeste in "poezie".

afro celt sound system este un colectiv de creatie. si-au luat avant dupa albumul doi, release. asta si datorita starului sinead o'connor, care a dat voce pe piesa de titlu. combinatia este asa cu o spune si numele formatiei: ritmuri aficane, pe versuri si incantatii celtice.

afro celt sound system - release

afro celt sound system - amber

orchestre national de barbes este o combinatie fabuloasa de muzica din afica de nord cu stiluri bine inradacinate in europa. cei care cunosc cat de cat parisul, stiu ca barbes este o zona destul de rau famata si daca ramai pe inserat in la goutte d'or iesi de acolo chelit de ceas, portofel si daca esti si tare-n clanta, cu ceva bine buzunare in zona abdonimala.

orchestre national de barbes - poulina

alt ansamblu notoriu este tinariwen. canta de prin 82 si este prima trupa de tuaregi care a folosit chitara electrica. chris martin (coldplay) citeaza tinariwen ca fiind sursa de inspiratie pentru viva la vida.

tinariwen - taskiout

tinariwen -matadjem yin mixan

m - le roi ds ombres... mathieu chedid este m. muzica extrem de subtila, cuvinte inspirate. http://www.youtube.com/watch?v=cSuD-YUqPJ4

taken by trees - watch the waves

first aid kit - hard believer... suedeze, varsta in jur de 15 ani. fara comentarii

empire of the sun - without you

the fauns - lovestruck

o.children - dead disco dance

the xx - basic space

sleepy sun - white dove... e ceva mai veche, insa extrem de interesanta.

the antlers - two

neon indian - dredbeat summer... nici asta nu-i asa noua

de toate pentru toti. sau cum impacam toata lumea. rock de moda veche, tema clasica si sonoritati a la depeche mode. trei directii, care din pacate nu sunt unite decat printr-un singur lucru. numele muse.

temele versurilor merg in acelasi ton, bellamy este prieten cu teoria conspiratiei, misterul, controlul mintii, invaziile martienilor.

sa o luam metodic, partea simfonica. peste 10 minute, de transa, de rock orchestral. nu stiu cui serveste. casei de discuri in niciun caz, fanilor, habar nu am. poate in astea 10 minute gasim framantarile si dementele grupului.

rock-ul de moda veche, puternic influentat de queen. sunt piese care-mi dau senzatia ca ascult a night at the opera sau a day at the races. resistance, united states of eurasia, unnatural selection si i belong to you/mon coeur s'ouvre a ta voix transpira queen. influente queen sunt extrem de pronuntate in special in partile corale ale refrenelor. din punctul meu de vedere asta este un pas in spate pentru muse.

si in final, cea de a treia directie, nici ea extrem de clara. undisclosed desire incepe ca un clasic depeche mode (strange love), guilding light ma duce cu gandul la unintended. uprising si mk ultra sunt singurele in tonul si spiritul muse. destul de putin pentru o asteptare atat de mare.

preferatele mele: uprising, undisclosed desire si unnatural selection.

chirarist portorican, nascut orb din cauza unui glaucom congenital. la 9 ani emigreaza in america, ny. primul instrument: acordeonul. apoi descopera chitara. studiaza intre 12-14 ore pe zi si reuseste sa devina elevul miticului andres segovia. renunta la scoala, pentru cantat in cluburi si reuseste ca la 19 ani sa semneze un contract cu rca. primul album in spanionala vine in urma festicvalului de mar del plata.

turneu in marea britanie unde da concerte la 2 radiouri pirat  277 si 355, la bordul navei laisez faire. ( recomand the boat that rocked)...

intalnirea mea cu feliciano a fost la radio europa libera. intr-o emisiune de by request a lui andrei voiculescu. cu o piesa ale carei versuri le-am decoperit mult mai tarziu. la momentul respectiv eram fascinat de vocea lui feliciano si de faptul ca "maltrata" chitara intr-un fel unic.

fuck buttons - surf solar... grupul este mai mult experimental cu tuse usor exagerate de electro. surf solar este o nebunie, o dementa... organizata totusi.

kumisolo - dance music... tipa e japoneza si traieste la paris. un electro minimalist, putin pop, usor plat. tipa a fost prin 2008 la timisoara intr-un concert.

health - die slow... sunt din california, au ajuns la al treilea album, stilul ma debusoleaza, pe myspace se declara influentati de my bloody valentine, animal collective sau joy division.

the phenomenal handclap band - you'll disapear... 'Musically diverse, incredibly melodic and dance-floor ready. It’s the kind of album that gives cookie-cutter pop the trashing it deserves.'
– New York Post

susanna and the magical orchestra - palpatine's dreams... de fapt un duo norvegian format din susanna karolina wallumroed si morten qvenild. stil intim, muzica mieroasa.

friendly fires - kiss of life... un melaj extrem de fluid de pop si tropical

fanfarlo - the walls are coming down... si aici o combinatie interesanta si placuta de pop cu folk si altenative.

emilie simon - dreamland... piesa anunta albumul patru, the big machine.

dupa britanici, the stone roses este cel mai bun album de debut al tutur timpurilor. sunt 20 de ani de atunci.

multa lumea spera, cel putin pentru aniversarea celor 20 de ani, ca trupa sa se reformeze. chitaristul trupei john squire, a reusit sa taie din fasa toate speculatiile spunand ca refuza sa profaneze mormantul unei trupe atat de seminale. mai toate trupele mitice britanice au reusit sa reziste tentatiei dar mai ales presiunii fantastice si nu s-au reformat. si vorbesc de led zeppelin, clash, the smiths, cocteau twins, pink floyd. zis si facut, ian brown lanseaza album luna asta, iar noi ne bucuram de albumul de acum 20 de ani. albumul pop, aproape perfect. mood-ul este un amestec optim de exuberanta si efervescenta.

vineri seara am plecat de la cohen la inceputul partii a doua. lent, mult prea lent. 90 de minute, nu 180, ar fi fost suficiente. oricat mi-ar spune oricine, de emotie, de feeling, de atmosfera, nu m-ar convinge.

am plecat apoi la chicane, in parcul izvor. lume ca la circ. multi, multi tineri, vreo 30000. cei mai multi habar nu aveau la ce au venit, dar daca se bea si o bere, se haleste un mic, un carnat, de ce nu? am mai prins din chicane vreo 4 piese cu tot cu bis. toate puse pe tehno, bit puternic si voce tipata. in tot timpul asta am avut ocazia sa ma uit la public. cea mai mare parte preocupata de crapelnita. zona de potol mi s-a parut dubla, fata de cea de la best fest. cu greu gaseai un loc, sa-ti pui micul sau carnatul si sa-ti sorbi berea.

sambata am ajuns la tuborg green fest, in parcul izvor, inainte de guano apes. putin praf, cozi imense la jetoane (semn bun pentru organizatori), mesenii la locul lor, adica la mese. guano apes nu m-a dat pe spate, poate din cauza sunetului. aveam senzatia ca sunetul era luat de o pala de vant. lume destul de dezmortita, se stiau versuri, insa senzatia de ieftin persista. dupa 7-8 piese am plecat cu senzatia ca nu am pierdut absolut nimic.

aseara am dat peste cerbul de aur. steve vai la cerb. un soi de demo tape. cu negativ pe spate. sa va arat ce pot face doua mani dibace. penibil pentru un rocker. intelegem criza, iar in ritmul asta vai poate canta la nunti, botezuri si alte cumetrii, chiar si la bar mitzvah. senzatie de susha, de incropeala, de pacaleala.

daca cauti un loc unde muzica este mai lenta decat playlist-ul de la radio gold fm, un loc in care sa stai asezat pe scaun, in care vecinii de rand sau din randul din fata sa-ti faca observatie ca vorbesti prea tare, unde gasesti oameni extrem de colorati (de la silicoane purtate "mandra", tocuri si altele), un loc in care sa-ti potrivesti ceasul... ei bine, un concert leonard cohen este locul potrivit.

cu exactitate de big ben, cohen si-a inceput concertul la 8 fix. dance to me... eram inca afara, insa ne-am strecurat repede in stadion. tot gazonul era ocupat de scaune, asa ca mi-e greu sa estimez cati au fost la concert. totusi risc si zic ca nu mai multi de 7000. concertul a urmat in acelasi ritm, lent, lent, muuult prea leeeent, ups ce bine ca stau pe scaun ca am atipit putin.

decor simplu, minimal, voce grava, extrem de joasa. totul extrem de corect, cantat impecabil. foarte emotionanta prezentarea band-ului, fiecare muzician a primit o distinctie verbala din partea lui cohen. foarte frumos.

la partea a doua, pe la jumate, adormit de ritmul lent am plecat. si totusi... jos palaria.

leonard cohen a inclus hallelujah pe albumul sau din 84, various positions. pana in zilele noastre a devenit cea mai preluata piesa a lui cohen. fata de versiunea originala a lui cohen, preluarile au operat mici modificari ale textului.

varianta originala este bazata pe un vals care imbratiseaza vocea erotica a lui cohen. jeff buckley are o preluare senzationala pe miticul grace. versiunea sa, mult mai tragica se poate descrie intr-un singur cuvant: magnifica.

kurt nilsen, espen lind, alejandro fuentes si askil holm  au reusit cea mai fluida si condensata versiune.