despre saga si queensryche doar cateva vorbe. dezamagire. si intr-un caz si in celalalt. mi s-a parut multa improvizatie. sictir din partea lui tate, dezinteres. fara bis.

apoi a inceput ploaia. intai usor, apoi din ce in ce mai tare. limp bizkit a intrat putin dupa 9. pe o ploaie care se intetea. oamenii la bustul gol (doar baieti), umbrele deschise, pelerine de ploaie, dar cei mai multi au ramas in camasi, tricouri sau in ce mai erau ei imbracati. fete cu turbane facute din camasi, cu apa siroind pe fata. platforma de la arene ocupata cam trei sferturi. plus cativa rataciti care am stat la scaune (dar nu pe scaune).

intamplarea de aseara, a fost una dintre cele pe care mi le voi aduce multa vreme aminte. si la asta a contribuit... ploaia. toata atmosfera parca a concurat pentru violenta muzicala. tunete, fulgere, ploaie. daca ar fi fost furtuna, ar fi rimat si mai bine cu ce s-a intamplat pe scena. limp bizkit este o masina de facut zgomot. insa cu sens si extrem de bine tintit. este o muzica care de face sa te misti, sa te scuturi. care-ti suge toata energia pe care esti capabil, oferind inapoi insutit. http://www.youtube.com/watch?v=P7AXQ_I3Sbw (take a look around). show-ul a fost total si a meritat fiecare picatura de ploaie inghitita sau scursa extrem de incet pe sira spinarii pana spre noada. foarte bine gradat, incepand tare, cu my generation si sfarsind dement, paranoic, cu oamenii dezlantuiti pur si simplu, cu take a look around.

pur si simplu minunat!