hotarat lucru, eugen asta are o energie fantastica. de neimaginat. usurinta cu care face spectacol este pur si simplu incantatoare.
la intratea in tetrul de vara din herastrau, lume ca la balamuc. "doo" dudui corpolente, flori si georgeana, invitate de la orchestra, de la ionica, stateau usor iritate sa-si ridice "envetatiile". specacolul vestimentar asigurat. una imbracata in negru cu paiete, cealalta, fuxia cu negru. am intrat, ne-am asezat. intai au fost haiducii.
o sleatha de muzicati versati si trecuti prin ciur si darmol, unsi cu toate alifiile pamantului. solistii s-au schimbat de la melodie la melodie iar in pauze mai toti se inghesuiau la mecrofon pentru a comunica ceva. de genul "multumim domnilor, doamnelor, domnisoarelor si cavaleri. tenchiu, tenchiu, tenchiu" sau "hai pa ia, hai pa ia, nea ilie danseaza putin vioara pa toate partile" dar si "bafto delo delo". incheierea a sunat cam asa: "urmeaza gogol bordello. aplauze!!!" fara bis, fara nimic. atunci nu stiam de ce. am aflat la sfarsit.
teatrul de vara s-a umplut ochi, ciopor de lume iar langa noi, un meltean demn de atlasul de mitocanie urbana, urla dupa taraful haiducilor, "raus, raus" plus alte injuraturi ca la usa cortului. prietenul nu intelesese nimic. avea tricou cu metallica si vreo 5-6 "paare" de bere la bord.
eugen a urcat pe scena, cu chitara atarnata de gat. si s-a dezlantiut tavalugul. asta este formatie de vazut live. discul este un adjuvant. vocea este plina, clara, nu-i joaca dar se joaca cu ea. nu-s deloc fanul genului asta muzical. dar orice este facut cu suflet si pasiune reuseste pana la urma sa incante. m-a frapat putin diferenta intre energia criminala pe care-o dezvolta pe scena eugen si calmul cu care s-a imbracat la vizita de la guerrilla. oana (danila, producatoarea de la log out) a profitat de ocazie pentru a face un "ghilti plejar" cu hutz. dorea initial new order cu blue monday. a schimbat cu ceva romanesc. not a crime, start wearing purple au fost evident varfurile. intrarea celor 2 silfide (balerinele) de la ansamblul de dansuri si bune maniere gogol, care au cantat la "razatoare" a pigmentat si mai tare ideea de multiculturaliate. insa apogeul a fost atins la bis, la ultimul cantec. o imbratisare pe scena intre un tigan mai alb, eugen, si unul taciune, al nostru evident. un soi de jam session cu gogol si taraf. 4 acordeoane, 4 viori, o dementa de aproape 6 minute, o amestacaturi multa rasiala pe scena, pe un ritm dracesc, care a reusit sa transmita o vibratie formidabila in public. 6 minute de in care distanta carte ne desparte de america a fost anulata. toti cantau aceeasi melodie, aveau acelasi ritm, simteau la fel.
minunat...
