Articole in categoria concerte

jose gonzalez s-a nascut in suedia din parinti argentinieni. intr-un orasel micut, in care dupa cum spunea si el, ploua multicel dar vara este frumos.

primul album, veneer, apare in 2003. putin peste 30 de minute de frumusete pura. in ciudata calitatii sale, albumul trece neobservat. insa... sony face reclama pentru gama bravia pe heartbeats. un clip cu multe baloane colorate intr-un contrast izbitor cu vocea sfasietoare. discul este relansat in 2005 in europa si 2006 in state si are vanzari excelente de 700000 de exemplare.

tot pe primul album gasim si crosses. varianta curata, de o simplitate uluitoare. aceeasi piesa este reluata de zero 7 pe albumul the garden. diferenta este mare, alta imbracaminte, lucrurile nu mai sunt atat de simple.

Jose Gonzalez - Crosses

discul doi, continua in mare parte lucrarea din primul. in our nature contine printre altele un depresiv cover dupa teardrop. combinatia de chitara clasica cu vocea lui gonzalez este pur si simplu tulburatoare. creaza o presiune nemarginita. vocea iti ajunge in creier, este o chimie nebanuita. la fel ca transmitarea unui impuls nervos care se realizeaza prin mecanisme chimice.

pe 5 decembrie la the ark, jose gonzalez canta pentru prima data in romania. evenimentul este produs de one event.

"Concertul JAY-JAY JOHANSON programat sa aibe loc la Hala in data de 2 octombrie se amana pentru data de 4 decembrie 2009 si va avea loc intr-o noua locatie, The ARK, situat in Calea Rahovei nr.196A, sector 5 Bucuresti.

The ARK – Bursa Marfurilor Creative este un spatiu unic, o punte intre noul si vechiul Bucuresti. Este o cladire monument construita la sfarsitul secolului 19 si a fost recent redeschisa publicului dornic de conferinte, expozitii, targuri si concerte, toate concepute cat sa deschida noi oportunitati de expunere a noilor forme de expresie artistica sau a marfurilor creative.

 
Biletele pentru concertul JAY-JAY JOHANSON achizitionate pana la aceasta data raman valabile. Cei care au achizitionat deja bilete si care doresc sa-si recupereze contravaloarea acestora, o pot face de la punctele de vanzare de unde au fost cumparate.

Biletele pentru concertul din data de 4 decembrie costa 60 RON si pot fi procurate online de la MyTicket.ro, din reteaua Diverta, Magazinele Muzica si Off The Record, Librariile Carturesti, precum si din Cluburile Control si Fire."

concertul este produs de one event.

m-am tot gandit la stilul lui johanson. nu am gasit unul clar. asa ca mi-am zis sa-i zic "romantza electronica".

enjoy...

fetele astea-s din nord. din nacka, o suburbie a stockholm-ului. 5 fete, numele trupei fiind inspirat de o piesa led zeppelin.

un singur album, plin de piese de un pop sublim si cursiv... pe 2 octombrie le vedem in club control.

simplu, cald, uman, firesc...

daca cauti un loc unde muzica este mai lenta decat playlist-ul de la radio gold fm, un loc in care sa stai asezat pe scaun, in care vecinii de rand sau din randul din fata sa-ti faca observatie ca vorbesti prea tare, unde gasesti oameni extrem de colorati (de la silicoane purtate "mandra", tocuri si altele), un loc in care sa-ti potrivesti ceasul... ei bine, un concert leonard cohen este locul potrivit.

cu exactitate de big ben, cohen si-a inceput concertul la 8 fix. dance to me... eram inca afara, insa ne-am strecurat repede in stadion. tot gazonul era ocupat de scaune, asa ca mi-e greu sa estimez cati au fost la concert. totusi risc si zic ca nu mai multi de 7000. concertul a urmat in acelasi ritm, lent, lent, muuult prea leeeent, ups ce bine ca stau pe scaun ca am atipit putin.

decor simplu, minimal, voce grava, extrem de joasa. totul extrem de corect, cantat impecabil. foarte emotionanta prezentarea band-ului, fiecare muzician a primit o distinctie verbala din partea lui cohen. foarte frumos.

la partea a doua, pe la jumate, adormit de ritmul lent am plecat. si totusi... jos palaria.

p.s. productie impecabila, coregrafie interesanta, voce slaba.

momentul ei de glorie? omagiul adus lui michael jackson

expresia nu-mi apartine. ii apartine lui cristi busuioc (el i-a adus in Romania) cand a vazut prima data editors. ieri am avut si noi parte de ea. in primul rand din cauza faptului ca ab4 nu a cantat, probleme cu un zbor anulat (ab4 a fost singura trupa romaneasca ce a cantat la sziget festival). de aici si pana la a ne inchipui ca si pentru editors sunt cam aceleasi probleme, nu a fost decat un pas. cristi busuioc ne-a linistit spunandu-ne ca  editors au ajuns in Romania si am stat linistit la palavre.

in al doilea rand, datorita vibratiei pe care trupa a reusit s-o transmita. vocea lui tom este minunata. fie ca este vorba despre lights, the racing rats, bones, an end has a start, munich, smokers outside the hospital doors. show-ul a fost cursiv, a avut ritm, amploare, sincronizare. a fost cu mult peste ce am vazut acum doi ani la summercase. publicul (atat cat a fost, dar asta e o alta problema) a participat, s-a bucurat, a cantat. singurul meu regret (trebuie sa ma plang totusi de ceva) a fost ca nu au cantat blood.

oamenii care au venit la concert mi-au placut teribil. multa culoare, fete relaxate. chiar daca s-a mai dat si cu bata-n balta. spre exemplu, un domn, cu cioc grizonat, sapca neagra, camasa neagra extrem de stansa pe trupul cam plinut, pantalon negru, baschet negru, ciorap negru, cravata neagra. o aparitie... sau o o domnisoara care a venit imbracata la fel ca si la faith no more. pantalon scurt de jenas, tricoi lalau si ciocate-n picioare. ce-i drept bronzata frumos si uniform fata.

ultimul cantec din concert va fi si primul single de pe noul album, in this light and on this evening. papillon va fi canta in fm, in premiera la emisiunea lui zane lowe de la bbc radio 1, pe 24 august.

turneul reunirii a fost anuntat nu surle si trambite. cu toate ca jim martin (chitara) declinase din februarie oferta. faith no more a plecat la drum. cu un patton mult mai ponderal decat in perioada lui de glorie. decor sobru, draperii de un rosu intens, iar ei imbracati in costume. mike patton arata ca un corporatist de mana a doua, gelat, lant la gat, pantaloni cu pensa. ma gandesc ca totul a fost ales intentionat. contrastul dintre decor si imbracamintea lor (parca era festivalul de romante de la targoviste sau liedul de aur) este enorm.

public extrem de putin, doar parterul de la sala polivalenta ocupat (si ala lejer). undeva pana-n 2000 de omuleti. cantarea corecta, mai scurta decat cele normale, unde canta aproximativ 2 ore. am resimti din plin lipsa unor hituri precum a small victory, kindergarten sau the real thing. trecand peste asta, m-a deranjat enorm atitudinea lui patton. undeva pe la mijlocul concetului s-a razboit cu doi cameramani, facandu-i de cacat. indeajuns incat imaginea sa, sa fie proiectata pe cele doua ecrane, iar pe buze sa-i citim popularul "fuck you". nostim, un tip gelat, cu lant la gat si-n pantaloni cu pense, curea argintie... parca repeta-n oglinda "fuck you, fuck you...". tip, care s-a dovedit mult mai bun la tipat decat la melodiile cu ceva mai mult feeling (evidence sau easy).

arenele romane si un bilet sensibil mai ieftin (150 de lei este mai mult decat o zi de bestfest, unde am am avut 2 trupe zdravene) ar fi contribuit la o atmosfera mai buna si poate un chef crescut pentru cantare. asa, mi s-a parut usor fortat.

azi, faith no more sunt cap de afis la budapesta la sziget festival. vor canta probabil in fata a 50000 de oameni...

prima oara am cochetat cu ideea unui concert, imediat dupa zooropa. colegul meu de pe atunci, de la delta, ovidiu roatis a facut treaba asta si i-a vazut la budapesta. acum 16 ani. a venit de acolo impresionat si mi-a povestit cam o jumate de ora cum s-au intamplat lucrurile. era perioada lui numb si stay.

am mai trecut apoi prin discoteque, beaytiful day, vertigo... pana la i'll go crazy.

anul asta, m-am hotarat, m-am razgandit, m-am hotarat si iar m-am razgandit ca intr-un final iar sa ma hotarasc. noul album u2 nu m-a impresionat prea tare, ca toate de dupa zooropa. asa ca eram putin sceptic. scepticismul mi-a fost spulberat cand am intrat pe stade de france.

kaiser chiefs incepusera de ceva vreme, am pierdut ruby, dar am ascultat the angry mob, modern way, love is not a competition, never miss a bit, pe final. fara bis, dupa care a inceput sa curga muzica... empire of the sun, bat for lashes, interpol, kings of leon.scena arata sf. dar sf tare de tot. am intrat pe o poarta care era cu destul de mult mai sus decat nivelul gazonului. am putut sa privesc tot stadionul. plin. am avut un frison si parca am vazut scene din batalia finala din matrix. scena arata ca un tetrapod, pe nivelul de sus fiind amplasat un ecran in forma de cilindru (aproximativ). in orice colt al stadionului te-ai afla vezi tot ce se intampla pe scena, ba mai mult. datorita ecranului ai tot timpul senzatia ca tie iti este adresata privirera lui bono.

pe scena au urcat pe rand. primul larry. apoi the edge si adam in acelasi timp. tensiunea a crescut, bono si-a facut aparitia iar un intreg stadion tremura, trepida. 80000 de strigate in acelasi timp. show-ul a inceput alert cu 4 piese de pe noul album. care in concert mi s-au parut mai reusite decat variantele de album. dupa magnificent bono a salutat parisul si a trecut la beautiful day pe care a incheiat-o cu o strofa din beatles (blackbird). i still heaven't found a fost acompaniata de tot stadionul, bono a lasat mai mult in grija publicului refrenul. senzatia de piele de gaina a fost imediata si de necontrolat. urmeaza desire si tot alaturi de tot stadionul... billie jean pe final apoi don't stop till get enough. reactie cu reactie a publicului. in a little while a mai temperat putin tempoul. apoi intrarea in direct cu international space station. fiecare, bono, the edge, adam si larry au pus cate o intrebare unui membru diferit al statiei orbitale. comandantul, seful echipajului, nu stiu cum sa-l numesc, frank de winne (ambasador unicef si astronaut) a raspuns la prima intrebare adresata de bono. de winne este si membru ONE. unknown caller, the unforgetable fire (prima auditie a piesei a fost tot intr-un concert de la paris, cand larry era "just a kid"), city of blinding lights, vertigo, i'll go crazy. sunday bloody sunday a fost dedicata iranului, pe imensul cilindru, pe un fond verde (atat irlanda cat si iranul au verde printre culorile steagului) s-au plimbat mesaje in araba, luminile si ele au devenit verzi. a urmat pride. cutremur la refren "in the name... of love, one pride in the name of love". apoi bono a incetinit iar tempoul cu walk on. zeci de tineri purtand masti cu chipul lui aung san suu kyi au intrat pe scena. imensul cilindru proiecta imagini cu fata ei. mesajul este simplu si clar: aung san suu este in fiecare dintre noi.

si urmeaza primul bis...

bono l-a introdus pe arhiepiscopul desmond tutu (al doilea sud african castigator al premiului nobel pentru pace). where the streets have no name imi produce acelasi efect necontrolabil de piele de gaina. urmeaza one...

si al doilea bis. ultraviolet si un bono costumat intr-o haina plina de leduri. microfonul cobora din varful tetrapodului. with or wihthout you implica din nou la maxim publicul care canta. ploua. explodam vocal. urmeaza moment of surrender. nimeni nu se misca, cu toate ca simteam ca-i ultima piesa. la final o reverenta a celor patru in fata publicului si plecarea catre culise. nu am senzatia asta deloc. din orice punct al stadionului, datorita ecranului cilindric u2 se apropie de noi. o fluturare de mana si... gata!

ziua 0 are drept cap de afis the killers.

setlist:

1. human
2. this is your life
3. somebody told me
4. for reasons unknown
5. the world we live in
6. joy ride
7. bling (confessions of a king)
8. shadowplay (Joy Division cover)
9. smile like you mean it
10. spaceman
11. a dustland fairytale
12. he doesn't know why (Fleet Foxes cover)
13. read my mind
14. mr. brightside
15. all these things that i've done
16. bis: 
17. jenny was a friend of mine
18. when you were young

asta este setul cantat pe 23 iunie in norvegia, la hovefestivalen. tot maine avem si white lies (miercuri dupa 12 ii puteti asculta live la radio guerrilla in emisiunea lui marius vintila). asta a fost setul white lies la glantonbury, pe 27 iunie.

1. a place to hide
2. to lose my life
3. farewell to the fairground
4. from the stars
5. taxidermy
6. E.S.T.
7. unfinished business
8. fifty on our foreheads
9. the price of love
10. the rip (Portishead cover)
11. death

mai este patrice pe lista, el este in direct tot la radio guerrilla maine dupa 16, in emisiunea lui bogdan serban.

despre saga si queensryche doar cateva vorbe. dezamagire. si intr-un caz si in celalalt. mi s-a parut multa improvizatie. sictir din partea lui tate, dezinteres. fara bis.

apoi a inceput ploaia. intai usor, apoi din ce in ce mai tare. limp bizkit a intrat putin dupa 9. pe o ploaie care se intetea. oamenii la bustul gol (doar baieti), umbrele deschise, pelerine de ploaie, dar cei mai multi au ramas in camasi, tricouri sau in ce mai erau ei imbracati. fete cu turbane facute din camasi, cu apa siroind pe fata. platforma de la arene ocupata cam trei sferturi. plus cativa rataciti care am stat la scaune (dar nu pe scaune).

intamplarea de aseara, a fost una dintre cele pe care mi le voi aduce multa vreme aminte. si la asta a contribuit... ploaia. toata atmosfera parca a concurat pentru violenta muzicala. tunete, fulgere, ploaie. daca ar fi fost furtuna, ar fi rimat si mai bine cu ce s-a intamplat pe scena. limp bizkit este o masina de facut zgomot. insa cu sens si extrem de bine tintit. este o muzica care de face sa te misti, sa te scuturi. care-ti suge toata energia pe care esti capabil, oferind inapoi insutit. http://www.youtube.com/watch?v=P7AXQ_I3Sbw (take a look around). show-ul a fost total si a meritat fiecare picatura de ploaie inghitita sau scursa extrem de incet pe sira spinarii pana spre noada. foarte bine gradat, incepand tare, cu my generation si sfarsind dement, paranoic, cu oamenii dezlantuiti pur si simplu, cu take a look around.

pur si simplu minunat!

noul album editors anunta o revolutie in evolutia trupei. fara chitari.

treaba nu-i chiar asa de noua. recent, keane a facut ceva asemanator. insa muzica keane avea o usoara predispozitie catre romantism. la editors este putin diferit.

http://www.youtube.com/watch?v=x6ozn7Y_CD0&feature=related asta este una dintre piesele noi. hit din prima. ii vedem live pe 16 august la teatrul de vara herastrau.

dupa 3 ani, placebo reuseste un show de 2X mai tare decat primul. de obicei, cand vezi a doua oara o trupa in concert incepi sa-i gasesti hibe. prima oara esti indulgent, este emotia primului concert. apoi, incepi a critici. strambi din nas, iti aduci aminte ca nu stiu ce melodie care-ti place tie mult, mult de tot, n-a fost cantata si asa mai departe. aseara insa, placebo a reusit sa ma faca sa nu ma gandesc o clipa la toate astea de mai sus.

oamenii si-au promovat intens noul album, battle for the sun si for what it's worth au facut senzatie. publicul le-a asimilat deja ce pe 2 clasice placebo. au venit si hiturile vechi, every you evry me, special k, the bitter end, song to goodbye, black-eyed... un sunet senzational cu o chitara cu efecte putine, sunet pur si brut de rock. molko a schimbat chitara la fiecare piesa, am obosit sa-i numar chitarile. la fel a facut si a cum 3 ani, insa atunci am avut impresia unei curse. o goana catre urmatoare piesa. ieri totul a fost asezat, omul era relaxat. a aprins 2 tigari pe scena, spunand ca-i bucuros la poata face asta si ca vine dintr-o tara un de ai din ce in ce mai putine libertati individuale. a vorbit, a prezentat trupa insistand putin la "my partner in crime for 15 years stefan olsdal" acesta intorcandu-i prezantarea cu umor: "my drama queen".

pentru ca definitiv molko asta este: un om care are nevoie de public. tipul asta de exchibitionism ii este necesar. aseara molko a fost uman, in spatele vocii (senzationala personalitate) androgine am descoperit un tip firav, maladiv de firav, care nu mai priveste lumea dupa niste ochelari fumurii si care a reusit o reconversie extraordinara. a retransformat placebo dintr-un brand intr-o trupa de rock.

asa ca refrenul primei piese de pe battle for the sun, kitty litter, "i need a change of skin" nu-i doar o insiruire de cuvinte. omul asta chiar asta a facut.

hotarat lucru, eugen asta are o energie fantastica. de neimaginat. usurinta cu care face spectacol este pur si simplu incantatoare.

la intratea in tetrul de vara din herastrau, lume ca la balamuc. "doo" dudui corpolente, flori si georgeana, invitate de la orchestra, de la ionica, stateau usor iritate sa-si ridice "envetatiile". specacolul vestimentar asigurat. una imbracata in negru cu paiete, cealalta, fuxia cu negru. am intrat, ne-am asezat. intai au fost haiducii.

o sleatha de muzicati versati si trecuti prin ciur si darmol, unsi cu toate alifiile pamantului. solistii s-au schimbat de la melodie la melodie iar in pauze mai toti se inghesuiau la mecrofon pentru a comunica ceva. de genul "multumim domnilor, doamnelor, domnisoarelor si cavaleri. tenchiu, tenchiu, tenchiu" sau "hai pa ia, hai pa ia, nea ilie danseaza putin vioara pa toate partile" dar si "bafto delo delo". incheierea a sunat cam asa: "urmeaza gogol bordello. aplauze!!!" fara bis, fara nimic. atunci nu stiam de ce. am aflat la sfarsit.

teatrul de vara s-a umplut ochi, ciopor de lume iar langa noi, un meltean demn de atlasul de mitocanie urbana, urla dupa taraful haiducilor, "raus, raus" plus alte injuraturi ca la usa cortului. prietenul nu intelesese nimic. avea tricou cu metallica si vreo 5-6 "paare" de bere la bord.

eugen a urcat pe scena, cu chitara atarnata de gat. si s-a dezlantiut tavalugul. asta este formatie de vazut live. discul este un adjuvant. vocea este plina, clara, nu-i joaca dar se joaca cu ea. nu-s deloc fanul genului asta muzical. dar orice este facut cu suflet si pasiune reuseste pana la urma sa incante. m-a frapat putin diferenta intre energia criminala pe care-o dezvolta pe scena eugen si calmul cu care s-a imbracat la vizita de la guerrilla. oana (danila, producatoarea de la log out) a profitat de ocazie pentru a face un "ghilti plejar" cu hutz. dorea initial new order cu blue monday. a schimbat cu ceva romanesc. not a crime, start wearing purple au fost evident varfurile. intrarea celor 2 silfide (balerinele) de la ansamblul de dansuri si bune maniere gogol, care au cantat la "razatoare" a pigmentat si mai tare ideea de multiculturaliate. insa apogeul a fost atins la bis, la ultimul cantec. o imbratisare pe scena intre un tigan mai alb, eugen, si unul taciune, al nostru evident. un soi de jam session cu gogol si taraf. 4 acordeoane, 4 viori, o dementa de aproape 6 minute, o amestacaturi multa rasiala pe scena, pe un ritm dracesc, care a reusit sa transmita o vibratie formidabila in public. 6 minute de in care distanta carte ne desparte de america a fost anulata. toti cantau aceeasi melodie, aveau acelasi ritm, simteau la fel.

minunat...

computer world este un disc cu o coperta galbena. la inceputul anilor 80 orice iubitor de muzica, ce se respecta avea printre viniluri sau computer world sau back in black (ac/dc) sau the long run (eagles). discurile astea se gaseau in comertul socialist de stat. eu am avut norocul sa le descopar pe toate, alaturi de multe altele intr-o casa cu pick-up cu doza electromagnetica cu cu boxe rft. discul kraftwerk iti sarea in ochi. culoarea galbena nu te lasa sa-l treci cu vederea. computer world a fost conceput ca o parabola despre dominatia tehnologica. un copil de 13 ani a fost mai degraba fascinat de faptul de se spuneau niste numere intr-o gramada de limbi staine sau ca se pomeneste intr-un cantec de cia sau kgb. la varsta aia nu poti metaboliza pocket calculator sau it's more fun to compute. nu ai cum.

un concert kraftwerk are aceeasi valoare ca unul cu pink floyd. pentru ca intram intr-o categorie a trupelor inventatoare de sunete. multe nu as avea sa spun. pentru ca nu am ce comenta. a fost impecabil, o insiruire de hituri electronice la care lumea din sala a reactionat isteric (in sensul placut).

publicul a fost impresionant, pusti de 17/18 ani alaturi de seniori de peste 60. o bucurie a privirii si a auzului, o reactie extrem de calduroasa la o muzica atat de digitalizata. the man machine, tee, the model, neon lights, the robots, showroom dummies (geniala gaselnita de a canta o strofa in romana, strofa care suna cam asa "hai sa iesim/umblam prin oras/mergem in club/vrem sa dansam/suntem manechine"), computer love, aero dynamik, radioactivity, autobahn... o reactie umana la inceputul fiecarei piese robotice, strigate, aplauze... hipnoza, raceala, calm, sobrietate, energie statica, toate stranse pe scena de 4 oameni.

danke kraftwerk...

recomandat:

11 iunie, sinead o'connor, arenele romane, bilet: http://www.ticketpoint.ro/bilete/1/355/bilete+sinéad+o+connor

12 iunie, kraftwerk, sala palatului, bilet: http://www.myticket.ro/ro/bilete/144/detaliilocatie/kraftwerk.html#biletemyticket

17 iunie, gogol bordello, teatrul de vara herastrau, bilet: http://www.ticketpoint.ro/bilete/1/337/bilete+gogol+bordello

21 iunie, placebo, romexpo, bilet: http://www.myticket.ro/ro/bilete/133/detaliilocatie/placebo.html#biletemyticket

22 iunie, tarja turunen, sala palatului

27 iunie, bajement jaxx, aeroplane, moderat, trg, modeselektor, apparat, mission, arenele romane

28 iunie, limb bizkit, queensryche, saga

1 iulie, the killers, patrice, snails, bestfest, romexpo, bilet: http://www.myticket.ro/ro/bilete/128/detaliilocatie/bestfest-ziua-0:-the-killers.html#biletemyticket

2 iulie, motorhead, moby, polarkreis 18, ayo, grimus, les elephants bizarres, bestfest, romexpo, bilet: http://www.myticket.ro/ro/bilete/141/detaliilocatie/bestfest-ziua-1-2-iulie:-moby.html#biletemyticket

3 iulie, franz ferdinand, orbital, klaxons, alternosfera, ab4, bestfest, romexpo, bilet: http://www.myticket.ro/ro/bilete/142/detaliilocatie/bestfest-ziua-2-–-3-iulie:-franz-ferdinand.html#biletemyticket

4 iulie, santana, the charlatans, the ting tings, looptroop rockers, the mood, gravity co, persona, bestfest, romexpo, bilet: http://www.myticket.ro/ro/bilete/143/detaliilocatie/bestfest-ziua-3-–-4-iulie:-santana.html#biletemyticket

04 iulie, roni size & md dinamite, club fabrica

5 iulie, manowar, holyhell, trooper, thunderstorm, nexus, bestfest, romexpo, bilet:  http://www.myticket.ro/ro/bilete/118/detaliilocatie/bestfest-aftershock:-manowar.html#biletemyticket

16 iulie, suzanne vega, sala palatului

21 iulie, grupo compay segundo, arenele romane, bilet: http://www.bilete.ro/comanda.asp?eveniment=Grupo+Compay+Segundo

23 iulie, narco tango, amfitearul mihai eminescu

15 august, faith no more, sala polivalenta

16 august, the editors, teatrul de vara herastrau

04 septembrie, leonard cohen, piata contitutiei

02 octombrie, jay-jay johanson, hala de muzica

un alt vis mi se implineste. pe 16 august la teatrul de vara herastrau. biletele din 5 iunie la MyTicket.ro din Reteaua Diverta, Librariile Carturesti si cluburile Control si Fire. pretul este de 85 de ron.

http://www.youtube.com/watch?v=oVLdaa4Wplo

O trupa cu totul aparte, un indie rock bazat pe chitari, abil, capricios si magnific - acestia sunt EDI TORS, s-au intalnit in centrul Angliei, desi nici unul din membrii trupei nu-si are originea acolo.

Initial s-au numit Pilot, apoi The Pride si Snowfield, pentru ca in anul 2002 hotarasc sa se mute in Birmingham si sa poarte titulatura de EDITORS. Din componenta trupei fac parte Tom Smith (lead vocals, rhythm guitar, piano), Chris Urbanowicz (lead guitar & synth), Russell Leetch (bass guitar & live backing vocals) si Ed Lay (drums, percussion & live backing vocals).

Desi trupa nu pretinde ca ar fi in vreun fel “rock & roll”, mai ales din cauza locurilor de unde se trag, se poate spune totusi ca EDI TORS sunt o “marca inregistrata”, cel putin in ceea ce priveste soundul propriu, un amestec de melancolie, meditatie si emotie ce captureaza perfect spiritul vremurilor pe care le traim.

Dupa lansarea single-ului de debut “Bullets” au fost comparati cu formatii pe val precum Bloc Party sau Interpol, sau cu legendara Joy Division, dar datorita stilului vocal aparte al lui Tom Smith, e clar ca avem de-a face cu ceva original. NME elogia debutul lor: “este ceva dureros de frumos, ce tanjeste dupa speranta… “Bullets” este o piesa ce ar fi putut fi scrisa cu usurinta de U2 pe la inceputul anilor ’80 sau ceva ce The Cure si Robert Smith ar putea scrie in 2 minute, intr-o zi de vacanta”.

Pana acum EDI TORS au lansat 2 albume de studio devenite discuri de platina in UK, care s-au vindut in peste 2 milioane de copii in intreaga lume. Albumul lor de debut ‘The Back Room’ a fost lansat in 2005 si contine primele lor hit-uri "Munich" si "Blood". Acest debut le-a adus in anul urmator o nominalizare la Mercury Prize Awards 2006 – premiile criticilor muzicali din Marea Britanie. Urmatorul lor material ‘An End Has A Start’ a intrat direct pe locul 1 in topul vanzarilor de albume din UK in luna iunie 2007 aducandu-le inca o nominalizare, de aceasta data la Brit Awards 2008 la categoria Best British Band.

Succesul de care au continuat sa se bucure, prezenta neincetata in topurile de specialitate cu albumele si single-urile lor precum si prestatiile live de la majoritatea festivalurilor europene din ultimii ani i-au facut pe cei de la cotidianul britanic The Mail On Sunday sa-i numeasca pe EDI TORS “cea mai mare trupa britanica a ultimei decade dupa Artic Monkeys”.

Turneele americane si europene le-au solidificat fara indoiala statutul de una din cele mai importante trupe britanice ale momentului.
In septembrie 2009 este programat sa apara cel de-al treilea album de studio EDI TORS ce va purta titlul ‘In This Light And On This Evening’. Trupa a declarat recent ca soundul noului material va fi unul mult mai crud, direct si anthemic in comparatie cu compozitiile lor precedente iar de productia lui s-a ocupat veteranul Flood, bine cunoscut pentru colaborarile sale cu trupe ca Depeche Mode, U2, Nick Cave, PJ Harvey sau Nine Inch Nails. conform comunicatului One Event, producatorul evenimentului.

dupa cele 9 date amanate (anulate?), depeche mode continua seria. londra (o2 arena), landgraaf (pinkpop festival), 2 doua ori dusseldorf si odata leipzig. numarul concertelor cu probleme s-a ridicat la 14. iata si cateva reactii negative ale fanilor pe forumul oficial depeche mode:

"Please make an announcement and stop wasting our time, people have tickets, flights, hotels etc booked. I understand and appreciate that Mr. Gahan has been unwell and if that is still the case then there is nothing any of us can do. But what we can do is save our money just in time if the 02 in London is cancelled."

"I couldn't agree more. Total silence from week to week, then a bunch of cancellations is no way to manage a major tour, or treat fans. Personally I feel very let down by the DM organisation as it feels like we are being treated with contempt. This is how false rumours start. Best wishes to Dave and hope you are well soon."

"Mmm yes a bit of a PR disaster really. It must be difficult for all concerned but they (the management) seem to have shot themselves in the foot somewhat. Any kind of update would be better than being left in limbo like this. No wonder rumours abound - the only way to stop them is to issue some kind of message about how Dave is doing. We don't want to see his medical chart for crying out loud."

"We will only get our tax minus a hefty cancellation fee back from our flights. We aint getting any statement tonight Paul. Like football fans, the paying fan is way down the list of priorities!"

"I posted a thread about the lack of information and was told i'm not allowed!!! WTF is going on here? Oh and god forbid if you ask how dave is!! They can scrap the whole tour now....i just hope daves ok. Oh and we're not allowed to care."

"Just because we've spent money, tons of money, to buy tix, to book train and hotel. Because even if we are fans, we have a life, a job, children... Because of that, we need to know what we'll be able to do /or not to do the next 4-5 days !!!!"

pe site-ul oficial al trupei exista trei diferentieri intre concertele care nu au avut loc: cancelled (printre care si bucurstiul, alaturi de atena, istanbul, sofia, belgrad, zagreb, warsovia, riga, vilnius, leipzig si landgraaf), rescheduled (dusseldorf) si postponed (londra). imi pare rau, insa eu nu impartasesc optimismul organizatorului din romania. datele rescheduled si postpponed se vor transforma desigur in cancelled. si am o vaga banuiala ca tot turneul european este compromis. asa ca, de reprogramare nu cred ca poate fi vorba. pauza intre turneul european si cel american a devenit mult prea mica pentru concertele care nu s-au tinut. ramane de vazut daca pe 24 iulie, la toronto, va incepe turneul nord american.

ps iata si comunicatul din partea organizatorului roman:

acum 5 saptamini eram infiorati. ac/dc si depeche mode, in romania, in decursul a doua saptamani. iata ca nu am avut parte de nimic.

depeche mode si-a amanat (anulat?) 6 concerte. suntem sfatuiti sa pastram biletele, pana cand, se va decide ceva sigur in sensul asta. primele semne de intrebare au aparut de marti spre miercuri noaptea cand red bull si-a stans taraba. apoi un ping pong, becks si-a anulat campania promo, schelele au inceput sa fie demontate. numai carcotasii dadeau miercuri seara, in emisiunea lor, bilete la concert. ce se banuia 90% de miercuri dimineata s-a confirmat joi dupa amiaza. depeche mode nu canta la bucuresti.

la atena, gore cu fletcher au vrut sa cante cateva piese, inclusiv a question of lust, ca un soi de scuza pentru tot deranjul intamplat. promoterul local nu a fost insa de acord.

totusi, show-ul de la atena va fi reprogramat pe 14 iulie sau 22 mai 2010 pe stadionul olimpic (informatia nu este confirmata inca). toate biletele vandute pentru concertul amanat vor fi valide. in plus, vor mai fi scoase inca 40000 la vanzare, cu pretul de 40 de euro. despre celelalte date, nu se stie mai nimic sigur. amanate sau anulate? vom stii mai multe saptamana viitoare.

pana una alta, sunt si ceva vesti bune, dar nu pentru romania. noi concerte au fost anuntate pentru spania, costa rica, columbia, peru, chile, brazilia si argentina.

5 decembrie 2008

13 mai 2009 bucuresti. sunt trei locuri posibile: in fata casei poporului, in spatele palatului copiilor sau in fata pavilionului central romexpo. nu este exclus nici parcul izvor. revin cu detalii.

12 aprilie 2009

treaba asta era scrisa prin decembrie. intre timp a fost infirmata. acum este sigur. ac/dc este la bucuresti pe 31 mai. http://www.bucharestrockarena.ro/ aici sunt detalii, cum ajungeti, cat costa biletul, descrierea evenimentului.

nu stiu cat de mult a influentat trupa asta muzica de azi. insa stiu ca la incerput de ani '80 aveai erau 2 variante: era urata sau iubita. eu m-am aflat in a doua categorie. si ajung sa traiesc in romania, dupa 27-28 de ani un vis nebunesc. era visul nostru la ora de muzica, imbracati in costumele de scoala, cu cravata de pionier, dand din cap, sarind pe parchet si starnind praful, tragand colegele de par.

ei bine, iata-i pe 31 mai. cum ii astept? probabil ma voi preface in pustiul de acum 27 de ani. o sa-mi lipseasca cravata si costumul ala penibil.

15 aprilie 2009

ma simt ca un idiot, ca un papagal. am inghitit pe nerasuflate o galusca. singura scuza, ar fi daca  (nu am verificat) toata nebunia asta a fost lansata pe 1 aprilie. cu aceasta ocazie, am pus punct la orice speculatii despre cine mai vine, sau nu, sa cante prin Romania.